luni, 12 decembrie 2011

OMUL ACESTA...

Omul acesta a venit intr-o zi in vizita.. si n-a mai plecat. A venit aiurea, nu imi amintesc sa fi facut vreun plan, sa ne fi spus ceva despre viitor. Poate pentru ca eram atat de tineri. Poate pentru ca fiecare esuasem mai multe randuri de planuri de viitor cu cineva. Imi amintesc doar ca ma simteam singura in perioada aceea si ca si el era singur. Ah, acum stiu ca nu-i place sa fie singur, pe atunci nu stiam . Fiecare avea nevoie sa vada pe cineva alaturi. Nu, nu au fost fluturasi, nu a fost pasiune ca in filme . Eram pur si simplu doi oameni care nu mai vroiau sa fie singuri.
Sa nu crezi ca eram femeia fragila care astepta un print ... Povestea cu printul trecuse demult, dupa ea mai trecusera si alte povesti, uitasem , de fapt de povesti . Iar fragila nu cred ca am fost vreodata. Imi spusese odata un om care citea oameni ca eu sunt o trestie. Ma dezamagise caracterizarea asta, asteptam mai multe cuvinte. Plus ca mult timp nu am inteles ce a vrut sa spuna. Mai tarziu, mult mai tarziu - atunci cand nu mai era nevoie - am aflat ca trestia se apleaca la pamant sub bataia vantului dar nu se frange niciodata.
Revenind la povestea asta confuza, imi amintesc cum era el: tacut, imatur, indecis... I-am spus de atatea ori sa nu ma iubeasca pentru ca nu vom ramane impreuna, incat atunci cand am vrut sa ramana nu mai stiam cum sa ma port. Nici el nu mai stia ce e intre noi, dar privind in urma adunam deja ani de cand imparteam  acelasi apartament, aceleasi intamplari, aceeasi viata...
Apoi, am discutat intr-o zi pe langa 2 sticle de vin si am stabilit impreuna ca obisnuinta ne tine prizonieri in acelasi loc. Dar ceva imi spunea sa incetez sa ma mint. Obisnuinta nu m-a tinut niciodata pana atunci intr-un loc, nimic nu m-a tinut. Atunci cand nu-mi placea ceva, fugeam fara sa privesc in urma. Plecam fara sa-mi pese de nimeni si nimic. Insa de langa el nu simtisem nevoia sa plec. Aaa, sigur imi lipsea libertatea mea cea scumpa, si acum imi lipseste, e in ADN.
Etapa dupa etapa , am parcurs impreuna tot ce ofera o relatie stabila. Intre timp s-a maturizat, a invatat multe, s-a schimbat. Ne-am schimbat amandoi. El e barbat iar eu sunt sotia lui. De 10 ani.
Nu ne spunem cuvinte mari dar stim ca ne iubim si ne respectam. Nu avem niciodata discutii despre incredere reciproca, ar fi ridicol. Am fi aici dupa atata timp daca am vrea sa fim in alta parte ? El e calm cand eu sunt nervoasa, eu sunt rationala cand el e furios, e cald cand sunt deprimata, il ridic cand e dezamagit...Inca nebuni, spontani, copii atunci cand suntem singuri... maturi, sobri, seriosi cu restul lumii...
Cea mai buna zi din viata noastra ? Ziua cand a venit in vizita ... si n-a mai plecat... Ziua care a schimbat totul.
Ziua care a adus sens in doua vieti ... ziua care a alungat demonii din trecut ...
Detaliile pierdute prin cei 10 ani ar complica povestea si nu e cazul. E o poveste simpla si comuna a doi oameni care s-au gasit aiurea printre miliarde de oameni si a caror teama de singuratate a creat  una dintre cele mai stabile relatii din cate cunosc eu.

11 comentarii:

  1. SARUT MAINILE ! LA ETICHETE ESTE SI " CASNICIA PERFECTA" SI DACA ELIMIN DIN A TA POVESTE DE VIATA CUVANTUL "OBISNUINTA " TE POT FELICITA . OBISNUINTA ESTE MAI PERFIDA CA MOARTEA , NU ARE CE CAUTA INTR-O RELATIE .
    IN REST ....FRUMOS !

    RăspundețiȘtergere
  2. Buna! Ms mult pt vizita. Stiu ca ai dreptate pt ca de aceea m-am temut foarte mult timp ca nu e o alegere buna, dar mi-am dat seama pana la urma ca nu era obisnuinta nici pe departe. Era linistea pe care o cautasem atat de mult timp incat ma temeam sa cred in ea.
    PS scrii fantastic, ma bucur ca ti-am descoperit blogul.

    RăspundețiȘtergere
  3. TEAMA de singuratate...o relatie inseamna doi..nu unul...obisnuinta te omoara...este echivalentul complicitatii la omor....asisti neputincios la moartea sufletului tau...a libertatii tale...sa stai cu cineva din obisnuinta este echivalentul sodomei si gomorei..iadul pe pamant...si te intreb atunci....oare ai pentru cine muri??...

    RăspundețiȘtergere
  4. Devill, sa stii ca si o relatie foarte reusita, de-a lungul timpului are perioade de dubii, de probleme, tocmai pentru ca o relatie inseamna doi exact cum ai spus. Si doi inseamna de multe ori doua planuri diferite, doua pareri diferite, doua caractere diferite. Dar o relatie este reusita atunci cand exista intelegere si rabdare sa treci peste dubii si peste probleme. Mama imi spunea ca o casnicie perfecta este atunci cand doi oameni reusesc sa mearga pe un singur drum. As muri pt el si el pentru mine. Ce inseamna pentru tine o relatie reusita?

    RăspundețiȘtergere
  5. am greu de raspuns...
    si am sa-ti rasoun cate se poate de scurt!!
    NOI!

    RăspundețiȘtergere
  6. frumos... nici nu mai e nimic de spus...iti doresc multa fericire!

    RăspundețiȘtergere
  7. si tie...ai grija de "foc"..intretine-l astfel incat sa arda in fiecare zi....:)

    RăspundețiȘtergere
  8. parca Blaise Pascal a spus ca omul este o trestie :)

    RăspundețiȘtergere
  9. ...ganditoare. Intr-adevar. Dar nu el mi-a spus-o mie :)) Mi-a spus-o un om inteligent care incerca sa ma ajute odata cand aveam atatea probleme incat nu mai stiam cine sunt si daca voi reusi sa ma ridic.

    RăspundețiȘtergere
  10. da, ai dreptatem suflet . multumesc pt vizita.

    RăspundețiȘtergere